Răsfoind presa anilor 1880-1940 în căutarea unor mărțișoare din ziarele vechi, am întâlnit numeroasele reclame ale lui Theodor Radivon (1849-1921), unul dintre cei mai celebri bijutieri din România antebelică. Născut în orașul Pitești, Radivan a fost prezent în București începând cu anul 1873 când a intrat în serviciul Casei de bijuterii Carapati. Din anul 1890 Radivan a devenit succesorul și proprietarul magazinului Carapati, situat pe Calea Victoriei, la numărul 12. Presa vremii nu vorbea despre Radivon doar ca despre un cunoscut și apreciat bijutier, furnizor al Casei Regale, ci și un renumit filantrop:
“D. Theodor Radivon, cunoscutul bijutier din Bucureşti, este şi un om ingenios şi un filantrop în acelaşi timp. D-sa a luat hotărârea,ca tot cîştigul dintr-o lună să-l verse la fondul pentru inundaţi. A alcătuit un registruanume, pe care poate să-l consulte ori şi cine,şi face apoi la calitatea publică pentru nenorociţii ultimelor dezastre. D. Radivonne-a rugat să dăm zilnic cîştigul realizat în folosul inundaţilor şi noi o facem cu plăcere. Fapta D-lui Radivon vorbeşte de la sine şi ar trebui să găsească imitatori.”
Imitatori și-a găsit cu siguranță, însă mai degrabă în domeniul afacerilor. An de an , în preajma zilei de 1 martie, reclama lui Radivon era nelipsită din ziarele vremii. Într-o perioadă în care imaginea nu putea fi utilizată, puterea cuvintelor era singura care convingea clientela selectă a capitalei să treacă pragul magazinului bijutierului Radivon. Reclama era scrisă în versuri, catrenele dedicate mărțișorului fiind cea mai bună promovare pentru acele timpuri. Unele dintre reclame erau adevărate poeme. Vă invit să vă delectați cu aceste versuri decupate din ziarele de epocă și de ce nu, să-l copiați pe domnul Radivon.
“Cu totul gerul furios sosise un vagon
Şi aduse nou, frumos, pentru Radivon
Mărţişoare renumite ca un talisman
De te ţine în frumuseţe o lună şi un an”
MĂRȚIȘOARE
Mai văzut-ați frățioare
Mai frumoase Mărțișoare
Ca la Radivon?
Mai văzut-ați cruciulițe,
Inimioare, frunzulițe
Ca în acel loc?
Ah ! pe sânuri bătătoare
Aninați la Mărțișoare
Căci poartă Noroc.
Nimeni n-are norocoase .
Eftine și mai frumoase
Decât Radivon.
Prin Județe pot trimete
În scrisori sau în pachete.
Adresați la Radivon
În timbre sau mărci poștale
Cum îți place Dumitale
Și apoi le ai plocon.
Onorabili Senatori
Și stimabili Deputați
Acasă dacă plecați,
Mărțișoare nu uitați
Mărțișoare de bonton
Mai adesea
La Radivon se găsesc
Și cu stimă ce poftesc
CALEA VICTORIEI, 32.
Ziarul ”Universul”, martie 1895
În 1938, numele lui Theodor Radivon era încă asociat cu Mărțișorul. Iată un articol intitulat „Pentru dumneata scriu, doamnă”, publicat în ziarul „Dimineața”, numărul din data de 28 februarie.
„Mărţişorul
Sunt foarte multe femei cărora nu li se oferă bucuria unui dar de la o fiinţă dragă. Din întreaga lor făptură respiră modestia, unită cu acea atitudine de renunţare care parcă spune la fiecare pas: — eu dau tot ce pot şi n-am în schimb nici umbră de pretenţie. Ce mâhnire grea stârneşte însă în fundul sufletului lor când îşi dau seama că atunci când dai tot cu uşurinţă, ca o datorie, eşti împins la o parte, ca şi cum uitarea s-ar aşterne asupra ta încă din viaţă. O femeie de vârstă mijlocie mi-a făcut mărturisirea: — Iată primul meu dar din viaţă, după douăzeci de ani de aşteptare… un mărţişor. Mi-a întins mâna ca să privesc. În jurul încheieturii, de şnurul roşu atârna o inimioară, pe care era încrustată o pasăre în zbor. — Darul acesta modest cuprinde pentru mine o mică lume de fericire — mi-a spus ea. A venit în prima zi de primăvară şi a adus cu el o adiere de speranţă.- E surprinzător cu cât de puţin se mulţumesc anume făpturi. Totul e cuprins în delicateţea gestului.
E curios aspectul vitrinelor noastre în apropierea zilei de 1 Martie. Pretutindeni au năpădit mărţişoarele în cele mai variate forme. E o industrie interesantă la desăvârşirea căreia au colaborat maeştrii giuvaergii. Totul este din metal umil sau preţios încrustat din sticlă sau diamant, de la floare până la Mărţişorul lacrimă. Te opreşti in faţa vitrinei şi nu ştii ce să alegi» un pantofior de argint, un coşar, un păianjen care-şi ţese pânza sau cifra purtătoare de noroc pentru atâţia: 13. Cu prilejul zilei mărţişorului trebuie să amintim numele răposatului Radivon, giuvaergiu de elită, acela care a dat extindere în ţara noastră acestui incrustat din metal umil sau preţios, din bani adesea sortiți pieirii. După război s-au ivit alţii, cu acelaşi curaj, şi aşa avem astăzi această mare de mărtisoare cu care femeile îşi împodobesc cu atâta farmec gâtul şi braţele. E cel mai frumos dar, fiindcă-i legat de renaşterea naturii şi femeii căreia nu i se oferă de cei dragi ei, pare săracă in această zi.” semnat de MARGARETA NICOLAU – ziarul DIMINEAȚA, Vineri 28 Februarie 1938
