MONUMENTE TÂRGOVIȘTENE – CASA “BAUMBERGER”

Facebook
Twitter
LinkedIn
„Lângă via de la Dealul Mănăstirii, Teodor Andronescu, vărul scriitoarei (Smaranda Gheorghiu), a construit „vila cu turn roșu”, o atracție a excursioniștilor care urcă panta Dealului. Înconjurată de livadă și viță, ea se înalță ca un mic castel, turnul roșu conferindu-i aspectul de fortăreață care domină înălțimile. Târgoviștenii care trec pe ici la sfârșit de săptămână povestesc tot felul de minunății despre interioarele, mobila, căminele, sculpturile și lampadarele casei.” (1)
Este ferită de ochii curioșilor, iar dacă totuși cineva se încumetă să caute cu privirea dincolo de gard nu va vedea decât Turnul roșu cu blazon. Este stema Belina a familiei poloneze Skupiewski. Aceasta este reprezentată de o sabie care are la bază o potcoavă încadrată de alte două potcoave orientate în exterior, iar deasupra un coif și un braț în armură care ține la rându-i o sabie. Vorbim despre un adevărat blazon nobiliar, cu rădăcini în secolul al XV-lea.
Clădirea figurează pe Lista Monumentelor Istorice cu indicativul 1128 DB -II – m – B -17758, Casa “Baumberger”, situată pe Aleea Mănăstirii Dealu, în comuna Aninoasa. A fost încadrată cronologic la începutul secolului al XX-lea, însă construcția este din anul 1880, iar primul său proprietar a fost Teodor Andronescu, urmat de Lucian Skupiewski, Henri Baumberger și în cele din urmă familia Ștefan în proprietatea căreia se află și astăzi. Deși vila figurează în memoriul de activitate al arhitectului Romano de Simon (2), actualul proprietar, dr. Adrian Ștefan, cercetând toate sursele și documentele casei, a ajuns la concluzia că tatăl lui Romano de Simon, Virgilio de Simon a lucrat la acest imobil, el fiind arhitectul turnului și al extensiei vechii clădiri. Construcția este unică prin stilul neo-medieval care încadrează acest turn de cărămidă roșie într-o vilă care păstrează partea superioară din cărămidă aparentă. Intrarea principală se deschide cu două terase decorate cu motive neoromânești. Interiorul își păstrează o parte dintre elementele originale ale casei, printre acestea aflându-se șemineul din salonul principal, sobele, dar și o splendidă piesă de mobilier, o bibliotecă din lemn sculptat. Ușile interioare sunt cele vechi, unele cu geamuri din cristal, iar intrarea principală exterioară este protejată de un grilaj bogat decorat cu motive vegetale.
În perioada când proprietar aici era dr. Lucian Skupiewski, casa l-a găzduit pe mareșalul Josef Pilsudski, om de stat și erou național al Poloniei. Șederea sa la Viforâta a avut loc în perioada 20 august – 29 septembrie 1928, ca oaspete al doctorului Lucian Skupiewksi, om politic, ajutor de primar în Primăria Capitalei în anul 1918 și prim-vicepreședinte al Comisiei Interimare a Capitalei din 6 iulie 1922, timp de aproximativ un an. (3) Lucian Skupiewksi a fost străbunicul fostului președinte al Poloniei, Lech Kaczynski.
Casa are pivniță, parter și etaj, un amănunt interesant fiind acela că în perioada interbelică Henri Baumberger care era inginer de tuneluri, a consolidat pivnița utilizând traverse de cale ferată. Tot atunci s-au adăugat: terasa de piatră, alte două camere în spatele casei și s-a mărit bucătăria. Baumberger a cumpărat această casă în anul 1937 și a locuit aici împreunăcu soția sa, Elena (Ciurcu), fostă Miss București. Casa nu a fost naționalizată, fiind deținută de familia Baumberger și după instalarea Regimului Comunist. Pentru un timp, în salonul clădirii a fost amenajată o școală, în vreme ce bătrâna doamnă Baumberger a locuit, în ultima parte a vieții, la etajul clădirii. În anul 1984, moștenitorii acesteia au vândut clădirea familiei avocatului Ștefan, iar apoi a fost locuită de fiul acestuia, doctorul Adrian Ștefan și familia sa, o familie de medici, care cu deosebită amabilitate ne-a oferit această minunată ocazie de a adăuga o nouă casă de poveste pe Harta Monumentelor!
Referințe:
1.Petre Gheorghe Bîrlea, O româncă spre Polul Nord -pe urmele Smarandei Gheorghiu-, Editura Sport-Turism, București 1998, p. 25.
2.Gloria Gabriela Radu și Monica Sângerozean, „Constructori italieni la Târgoviște”, Valachica, Studii și Cercetări de Istorie, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, 1997, p. 284.
3.Ion Vitan, Primarii Bucureștilor 1864-1949, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.
Facebook
Twitter
LinkedIn