Sărbătoarea Unirii Principatelor, 24 ianuarie 1859, era una dintre solemnitățile importante din Târgoviștea perioadei La Belle Epoque. Presa vremii ne oferă relatări prețioase despre modul cum se desfășurau festivitățile în vechia capitală. Cu prilejul aniversării semicentenarului Unirii Principatelor, în anul 1909, evenimentele au debutat cu o paradă cu torțe, în seara zilei de 23 ianuarie și s-au încheiat a doua zi, la miezul nopții. Iată un articol publicat în revista Neamul Românesc, numărul din martie, 1909.
„Târgoviște - în orașul nostru aniversarea semicentenarului «Unirii Principatelor» a fost sărbătorită cu o deosebită solemnitate: în seara de 23 Ianuarie s-a făcut retragerea cu torțe pe străzile din centrul orașului, fiind în frunte muzica militară a Reg. 3 Dâmbovița No. 22. În zorii zilei de 24 Ianuarie, sărbătoarea a fost anunțată prin 21 de salve de tun, trase la Arsenal. Apoi s-a oficiat Te-deumul în catedrala Curtea Domnească de protoiereul județului și tot clerul din oraș, în prezența prefectului C. Dimitriu, a generalului Lăzărescu, a celorlalte autorități și a lumii din vechea Capitală a Munteniei. Asistență multă, soldați și școlari ca la orice sărbătoare națională. După Te-deum s-a primit de către prefect și general, în fața grădinii publice, defilarea trupelor și a școlilor din oraș. După defilare profesorii, institutorii, ofițerii și publicul, împreună cu elevii gimnaziului «Ienăchiță Văcărescu» și micii școlari ai claselor primare, au jucat «Hora Unirii», cântând, în grădina publică. După amiază, la 2, în sala societății de arme, a fost o serbare școlară, cu piese de teatru, dialoguri și cântece patriotice, cu care ocazie d-na institutoare Radian a vorbit despre ziua de 24 Ianuarie în cuvântare fiind auzite numele făuritorilor „Unirii“,Cuza, Kogălniceanu, C. Negri etc. Au fost primite cu aplauze furtunoase. După aceea elevele școlii profesionale au jucat piesa «Cinel-Cinel» de V. Alecsandri. O serbare comemorativă a fost și la Arsenal și la regiment. Seara la 9, a fost o nouă serbare în sala de arme, la care a luat parte și d. A. Teodoru, secretariul general al Ministeriului de instrucție, cu care ocazie a ținut o conferință asupra însemnătății zilei de 24 Ianuarie în care numele făuritorilor și, în special, numele lui Cuza, au fost auzite,și pe care publicul le-a primit cu aplauze prelungite. Numele lui Brătianu însă a fost repetat de multe ori. Omul partidului e oratorul, și n-ai ce face. După conferință d-na Luisa Eustațiu, d-ra Măinescu și d. Gorfescu, bariton, au executat mai multe doine românești, care au fost călduros aplaudate. Au urmat dansuri naționale și diferite producții muzicale, recitări și exerciții gimnastice. Serbarea s-a sfârșit la 12 noaptea, cu «Hora Unirii», executată de corul membrilor corpului didactic și de doamnele din societate ; toate corurile au fost conduse cu succes de d. Gorfescu. Atât serbarea de la ceasurile 2, cât și cea de la 9 seara, au început cu «Imnul Național». (Neamul Românesc, martie 1909)
Gimnaziul “Ienăchiță Văcărescu”, școlile primare, instituțiile militare, Sala de Arme și Grădina Publică erau locurile unde se organizau manifestări dedicate Zilei Unirii Principatelor. Aflăm dintr-un articol publicat în paginile ziarului „Dimineața” cum au serbat târgoviștenii acest moment istoric în anul 1914.
„ANIVERSAREA PRINCIPATELOR UNITE TÂRGOVIȘTE - Ziua de 24 Ianuarie a fost serbată în localitate la gimnaziu și la școlile primare. D. I Ginglea, profesor secundar a ținut o conferință ocazională. D. Grigore Tolea, prefectul județului, a vizitat școalele cu această ocaziune. După masă elevii liceului militar de la Mănăstirea Dealului au vizitat școala de cavalerie unde au avut loc mai multe producțiuni.” (Dimineața, ianuarie 1914)
Un an mai târziu, manifestările au urmat același program, devenit deja tradiție:
“Cu ocazia aniversării Unirii Principatelor la regimentul 22 Dâmbovița a avut loc o serbare în prezența d-lui colonel Anastasiu, comandantul reg. ,și a întregului corp ofițeresc. Batalionul al doilea s-a prezentat cu piesa de teatru „România”, dansuri naționale și corul trupei. D. maior Marinescu comandantul batalionului al treilea a analizat într-o scurtă cuvântare viața și meritele lui Cuza. A răspuns d. colonel Anastasiu, încheind cu urări ca aniversarea viitoare să se facă acolo unde gândurile românilor de pretutindeni se îndreaptă astăzi. Au mai avut loc serbări în școli, și la sala de arme de către regimentul 62 rezervă de sub comanda d-lui colonel Caluda și în prezența prefectului Gr. Tolea. La orele 3 luni. a avut loc în sala de arme o serbare urmată de concert, dată de „școala cântăreților”” sub conducerea d-lui profesor Adrian.” (Dimineața, ianuarie 1915)
