A fost odată ca niciodată, o târgovișteancă ajunsă actriță la Viena! Întoarcem clepsidra timpului până în anul 1895. Michaela Georgescu sau Hilda Hacic era o femeie extrem de frumoasă, deșteaptă, cultă, cunoscătoare a mai multe limbi străine. A venit la Târgoviște împreună cu logodnicul ei, sublocotenentul Pop, ofițer la Școala de Cavalerie din acest oraș. Fiind o femeie extrem de atractivă, care se făcea remarcată, Michaela a atras și atenția superiorului logodnicului ei, căpitanul de cavalerie Lucasievici. Idila dintre cei doi a ajuns în cele din urmă și în paginile ziarelor, mai cu seamă că scandalul amoros se petrecea chiar la Școala de Cavalerie, iar căpitanul Lucasievici se folosea de poziția pe care o avea în cadrul instituției, consemnându-l în arest pe locotentul Pop, pentru a-i vizita iubita. Iată unul dintre articolele care relatau despre scandalul de la Școala de Cavalerie:
„Este îndeobşte cunoscut scandalul întâmplat mai acum câtva timp la Târgovişte, între căpitanul Lucasievici şi sublocotenentul Pop, ambii din cavalerie. Cel d-intâiü fiind prins la logodnica celuilalt, fusese bătut. Rumoarea publică, care în urmă a fost comfirmată şi prin ancheta făcută, spunea, că Dl. Lucasievici într’adins pedepsea pe inferiorul săü cu arest, numai ca să se poată duce mai des şi în mai siguranţă, la logodnica lui. Ancheta a trimis înaintea tribuna lelor militare pe ambii ofiţeri. Dl. Comandant al Corpului II, Dl. general C. Árion a convocat pentru Sâmbătă, 10 curent, consiliul de résboiü pentru a judeca pe sublocotenentul Pop, acuzat pentru lovirea superiorului, iar acelaşi tribunal transformat în consiliu de reformă, va avea să judece în ziua de 12 pe Căpitanul Lucasievici pentru greşeli grave contra onoarei, ca militar şi om. Ne place să sperăm, că sublocotenentul Pop va fi achitat, consiliul trebuind să ţină socoteală de toate împrejurările, cari au însoţit faptul ce i se impută, şi care poate fi calificat ca o legitimă apărare a onoarei sale. În ce priveşte pe căpitannl Lucasievici, purtarea sa nedemnă şi miserabilă faţă cu un camarad de arme şi un prieten, fapta lui murdară, care revoltă simţul de omenie şi de cinste, vor decide consiliul să-l reformeze, rămânerea lui în armată, în urma acestui scandal, constituind o injurie adusă instituţiunei, o desfidere aruncată tuturor camarazilor săi şi un dispreţ enorm faţă cu opinia publică.”
Continuarea acestui episod ne apare într-un articol din anul 1899, când deja, Michaela Georgescu se afla la Viena, unde era extrem de apreciată ca actriță la Teatrul Josefstadt. Iată relatarea din paginile ziarului ”Adevărul”:
„În unul din teatrele din Viena, publicul vienez cu mult entuziasm aplaudă de câteva săptămâni pe o faimoasă româncă, Michaela Georgesou, care nu este alta decât cunoscuta eroină din Târgoviște, Hilda Hacic. Încântătoarea româncă, cum o numesc ziarele vieneze, a fermecat publicul din Viena nu numai prin frumuseţea ei extraordinară, dar şi prin talentul ei de artistă dramatică. Fără a fi urmat vreo școală specială, fără să fi călcat o singura dată măcar pe o scenă, Hilda Hacic a jucat zilele trecute cu atâta talent şi graţie la Teatrul Josefstadt din Viena în rolul Luizei din «Două orfeline», că cunoscătorii în ale teatrului au proclamat-o artistă cu mare viitor. Succesul frumoasei noastre compatrioate nu poate decât să ne bucure şi, pentru a o face şi mai cunoscută publicului nostru, vom reaminti pe scurt viaţa Hildei Hacic şi peripeţiile prin care eroina noastră a trecut în scurtul timp cât a trăit la Târgoviște şi Craiova. Cine este Hilda Hacic? Descinde dintr-o familie onorabilă. Fiica căpitanului de marină română Gh. Hacic, Hilda, printr-o educaţiune bună, şi graţie culturii tatălui ei, învaţă să vorbească limbele engleză, franceză, italiană şi germana cu un accent ce producea mirare printre străinii ce o ascultau. Foarte frumoasă si inteligentă, Hilda reuşi să atraga în jurul ei pe toţi tinerii mai culţi din oraşele în care a trăit. Într-o astfel de societate simțul ei artistic se dezvoltă din ce în ce mai mult; deci împreună cu el veni și pasiunea nebună de-a trăi şi iubi fără măsură. Toţi tinerii ce o curtau erau încurajaţi, numai unul singur însă a reuşit s-o captiveze cu totul. Acesta fu tânărul locotenent Pop, băiat bogat, frumos şi inteligent Dragostea între ambii tineri nu mai avea margini, şi, într-o astfel de stare sufletească, “Hilda părăsi casa părinţilor pentru a trai cu amantul ei la Târgvişte, unde el urma şcoala de ofiţeri şi o prezenta ca logodnica sa. Hilda Hacic îşi aranja viaţa după planul amantului el, şi în primele luni, dragostea nemărginită ce O avea pentru dânsul, ţinea locul tuturor altor petreceri, ce nu se găseau într-un orăşel ca Târgoviștea. Monotonia de provincie era însă atât de contrară temperamentului frumoasei amoreze, că după câteva luni Hilda nu se mai mulţumi numai cu societatea amantului ei oficial, ci începu să caute societatea colegilor şi superiorilor lui Pop. Între aceştia se afla la Târgovişte şi căpitanul Lukasievici, profesorul lui Pop. Bărbat plăcut, cavaler în toată puterea cuvântului şi dotat cu toate calităţile ce se cer unul ofiţer pentru a plăcea unei femei de temperamentul Hildei. Căpitanul Lukasievici deveni curtezan înflăcărat al amantei elevului său. Pop o supraveghea însă prea de aproape pentru ca noul amorez să-şi fi putut cu uşurinţă ajunge scopul. Hilda găsi atunci şi comunică lui Lukasievici mijlocul, de a îndepărtă pentru 24 de ore pe Pop, care într-adevăr a doua zi deja şi fu pedepsit de către căpitan cu o zi de arest,—căci acesta era mijlocul găsit de Hilda. Această pedeapsă neaşteptată, lămuri lui Pop toată intriga şi, profitând de un moment când sentinela arestului adormi, el fugi din arest şi veni în grabă acasă. Aci găsi uşile încuiate şi la strigatele sale zări cum un civil sărea din fereastra camerei Hildei. Cu furia unui bărbat rănit în adâncul inimei, Pop se aruncă asupra civilului, în care recunoscu pe căpitanul Lukasievici care îl pedepsise cu arest, şi, trăgându–i o bătaie zdravănă, chemă pe sergenţii de poliţie şi ordonă arestarea căpitanului. Cearta între ambii rivali se sfîrşi înaintea consiliului de reformă, care îi reformă pe amândoi. Scandalul cu căpitanul Lukasievici nu micşoră întru nimic dragostea lui Pop pentru Hilda. Pierderea galonulul, ruşinea ce o păţise, intervenirea familiei, nimic nu ajută, şi Pop se reîntoarse la iubita sa, care îi jură că tot pe el îl iubeşte şi că totul n-a fost decât o glumă. Dragostea lor reîncepu dar cu pasiune ca şi la Început. După o scurtă şedere la moşie, când se logodiră, ambii plecară la Craiova pentru a se stabili acolo definitiv. Şi aci la început, Hilda era femeia cea mai cuminte; mai târziu însă, cum totul o plictisea şi cum natura ei zburdalnică o împingea mereu spre aventuri galante, ea începu, din nou, să se distreze prin a ameţi pe prietenii amantului ei. Unul dintr-ânşii, mai slab de caracter, căzu pradă declaraţiunilor amoroase ale Hildei, şi cu toate că cel mai intim şi mai sincer prieten al lui Pop, el nu putu să refuze întâlnirea pe care o ceru frumoasa cochetă. într-o noapte, în adevăr, Hilda, crezând că Pop a plecat la moşie, chemă la dânsa pe prietenul acestuia. Nu trecură însă câteva momente după intrarea acestuia în camera Hildei, că Pop, care îi pândea, apăru în pragul uşii. O scenă teribilă se petrecu atunci şi cum noul amant striga cătrePop: «Nu te apropia, că te împuşc», acesta scoase iute revolverul şi trase un foc asupra amantului amantei sale. Prietenul, fie de frică, fie din prevedere, căzu la pământ. Pop crezându-l mort. aruncă revolverul în faţa Hildei şi plecă,despărţindu-se pentru totdeauna de aceea pe care o iubise atât de mult pentru care îşi pierduse galonul de ofiţer şi pentru care era să rupă legăturile cu întreaga sa familie. De atunci, ambii nu se mai văzură, iar Hilda, rămânând şi apoi plictisindu-se şi cu noul ei amant, plecă în ţări străine. Acum, după cum am spus, ea se află la Viena, unde, prin frumuseţea şi talentul ei, repurtează frumoase succese pe scena teatrului Josefstadt sub numele de Michaela Georgescu, Dat fiind temperamentul pasionat al frumoasei noastre compatrioate, credem a fi înregistrat până acum numai cîteva acte din viaţa ei.Pe scenele teatrelor din Europa, Hilda Hacic va avea să joace multe drame, si nu ne-am mira dacă eroina de pe scena teatrului, va transporta şi la Viena talentul ei de fascinare pe scena propriei ei vieţi.”
