9 octombrie 1941, ziua în care a început deportarea evreilor din Bucovina. Anul acesta s-au împlinit 17 ani de când România a decretat Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. După 17 ani în care ar fi trebuit să aibă loc manifestări prin care România să-și asume acest trecut istoric, mai avem români care nu văd rostul unui Muzeu al Evreilor în București, 1 din 3 tineri nu știu ce a fost Holocaustul, iar foarte mulți români habar nu au de implicarea statului român în acest genocid. Antisemitismul este în continuare “la modă”, la fel ca național-legionarismul, pe care-l vedem răspândit sub diverse curente care deplâng anumiți “sfinți” din închisori. Despre Holocaustul Evreilor se mai vorbește, măcar odată pe an, dar despre Holocaustul Romilor, nimic. Este impresionant Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor Bucovinei din Cernăuți, oferă vizitatorului o lecție de istorie din care avem cu toții de învățat.
Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor Bucovinei din Cernăuți prezintă nu ororile Holocaustului, după cum ne-am fi așteptat ci istoria evreilor din Bucovina într-o perioadă pe care ei o consideră ca fiind glorioasă, cuprinsă între anul 1744 atunci când Bucovina de Nord a fost inclusă în Imperiul Habsburgic și anul fatidic 1941 când administrația românească a pus în aplicare planul hitlerist de anihilare a evreilor din Bucovina.
Muzeul a luat ființă în anul 2008 și a fost amenajat în fosta Casă Națională a Evreilor din Cernăuți, o clădire somptuoasă în stil eclectic situată cu fațada spre Piața Teatrului Național, într-o zonă unde se conservă foarte bine edificii monumentale din Cernăuțiul cosmopolit din urmă cu un veac și mai bine.
Casa Națională a Evreilor era centrul vieții evreiești din Cernăuți, un loc destinat manifestărilor culturale, reuniunilor, locul unde își avea sediul numeroasele societăți evreiești active înainte de cel de-aI II-lea Război Mondial. În perioada comunistă clădirea a fost folosită drept Casă de Cultură pentru muncitorimea urbei.
După 1990, doar câteva încăperi din imensul palat au fost redate comunității evreiești care a reușit în anul 2008 să amenajeze la parter, în două săli expoziționale, muzeul.
Ca român beneficiezi, dacă vizitezi acest loc de ghidaj audio în limba română. Admiri obiectele din vitrine care sunt reprezentative pentru activitățile evreilor din Bucovina de nord, negustori, medici, bancheri,muzicieni, dar și meșteșugari împărțiți în bresle.
Sunt evidențiate personalitățile spirituale ale evreilor bucovineni, din zona Cernăuțiului, s-au ridicat două mari dinastii de rabini, ţadicul Menahem Mendel din Vijniţa şi rabinul Isroel Friedman din Sadagura (ţadicul din Rujin), învățăturile lor contribuind la reînnoirea mișcării hasidice în întreaga lume.
Personalități din domeniul științelor sau din sfera culturii sunt de asemenea promovate în cadrul acestei expoziții. Doi supraviețuitori ai Holocaustului, Paul Celan și Rosa Auslaender au devenit mari scriitori de limbă germană și idiș. O tânără poetă în vârstă de numai 18 ani, Elma Meerbaum-Eisinger a decedat în lagărul din Transninstria. Reușise să lase manuscrisul ei unei prietene care l-a donat în urmă cu câțiva ani, muzeului .
Foarte multe obiecte expuse aici provin din donații din partea urmașilor evreilor care au luat drumul Diasporei sau al Israelului. Ultimul panou din expoziție este cel care arată cum totul s-a oprit în anul 1941!
Documentele redactate în limba română sunt amestecate cu documente ștanțate cu steaua galbenă, câteva fotografii cu evrei în ghetoul din Cernăuți, evreii din drumul spre Transnistria, o groapă comună cu rămășițe umane deshumate în anii 50. Puține imagini și alese, poate, să nu fie dintre cele mai șocante. Acest panou nu este finalizat.
Tot acolo se afla și imaginea cu primarul Traian Popovici, cel care a reușit să salveze de la moarte între 15 mii și 17 mii de evrei, motivând că-i sunt necesari pentru susținerea economiei locale. În anii 30, populația orașului Cernăuți formată din diferite etnii avea în proporție de aproximativ 35% evrei, constituiau majoritatea în acel oraș, erau peste numărul de români, germani sau celelalte etnii conlocuitoare. Planul de epurare etnică al lui Antonescu aproape că a reușit. 120 de mii de evrei bucovineni au fost uciși în Holocaustul Românesc din Bucovina de Nord. Au supraviețuit, cu tot cu cei salvați de Traian Popovici cam 30 de mii. Astăzi, în Cernăuți mai sunt trei mii de evrei.
