LĂZĂRICĂ PETRESCU, MEMORII, ÎNSEMNĂRI DIN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL (CASETA 8)

Facebook
Twitter
LinkedIn

alb. Credeam că a nins mai zdravăn. Afară crivățul sufla cu o tărie și zăpada măruntă te izbea în față. Am fost la spitalul Diviziei a III-a, a IV-a sedentară. Comunicatul spune: „nimic nou pe toate fronturile”. Fiindcă am timp, fac o mică schiță a Fălticenilor. Să încep de la gară, fiindcă noi am venit cu trenul, o gară mică, cam ca aceea a Doiceștilor, pe malul Șomuzului. În dosul gării, un drum paralelcu linia ferată, cu noroi până la glezne. Perpendicular pe acesta, un altul, de asemenea tot cu noroi, duce în oraș care este așezat pe un maidan. Încă două străzi principale, tăiate de alte câteva formează centrul orașului. (…) Aci, în trei odăi, trei familii, pe când în casele noastre or fi stând nemții. (…)

1 decembrie 1916, joi

Ne-a fost dat și nouă să trecem iarna asta prin străini, să nu fim nici la vatra noastră, la focul nostru, la căldura noastră. Dumnezeu a lăsat și binele și răul. Am trecut binele și acum trecem și răul, dar cum după furtună vine vreme frumoasă și după iarnă, vara, tot așa va trebui să trăim iarăși bine. Dumnezeu nu ne va lăsa. Dumnezeu va avea grijă de noi, ne vom întoarce și noi odată la casa noastră. Vom mai fi și noi odată împreună și vom uita vremurile astea triste.” Lăzărică Petrescu, Memorii, Însemnări din timpul Primului Război Mondial (caseta 8).

Înregistrate audio realizată în anul 1983! Lăzărică Petrescu avea 82 de ani. Sunetul de pe casetă a fost restaurat de Andrei Oltean.

Facebook
Twitter
LinkedIn