CRUCE DE PIATRĂ, SUB POVARA VEACURILOR ȘI A NEPĂSĂRII! MONUMENT ÎN PERICOL LA CORNĂȚELU!

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn

În biserici si mănăstiri se păstrează însă prin slovele săpate în aur și în argint, prin lespezile scrise ce acopăr morminte, prin pomelnice săpate în piatră la altare, prin piatra cu slove așezată deasupra ușilor, amintirea trecutului nostru, care ni este scump, ori de-a fost bun, ori de-a fost rău, ori de cuprinde în el mari nenorociri, ori de vădește și câte o clipă de fericire. Aceste pisanii, această scriere pe piatră s-a făcut totdeauna cu o evlavie, cu o iubire, cu o înțelegere deosebită.

Nicolae Iorga (Inscripții din Bisericile României)

Crucea lui Socol de la Cornățelu (1645)

O masivă cruce din piatră, înaltă de 3,10 metri, stă de strajă în curtea bisericii “Sfântul Nicolae” din Cornățelu de aproape patru veacuri. Sculptate în piatră, cuvintele slavonești aflate pe cruce, astăzi greu lizibile, dar descifrate în trecut de istoricii noștri, ar spune următoarele: “Cu vrerea Tatălui și ajutorul Fiului și Săvârșitu Duhului Sfânt, această cinstită și de viață aducătoare cruce ridicatu-s-a întru cinstit praznic și făcătorul de ciude Sfeti Nicolae Arhiepiscopul, ce-au fost hramul sfintei biserici din Cornățeni, în zilele creștinului Matei Basarab voevod. La această dumnezăiască cruce truditu-s-au și s-au ostenit dă o au ridicat robul lui Dumnezeu jupan Stolnicul biv vel clucer dimpreună cu jupâneasa lui, roaba lui Dumnezeu jupânița Marula cliucereasa, fata răposatului Mihai Voevod și a jupânesei Tudorei și cu fecioreii noștri: jupan Cârstea cliucer și Irina și Ianache spătar i Stânca i Marula i Costandin i Ventil(ă) Floriscul și Tudora i Tudosie i. Ana, ca să se pomenească părinții noștri, jupan Necula Vonicul i jupanița ego Irina ot Cornățeni, I moșii noștri cine au făcut biserica de la Cornățeni; jupan Ventilă vel vornic i jupanița ego Voica. Și s-au rădicat această sfântă cruce în cestu loc pentru sufletele lor și ale părinților lor ca să le fie pomană în veci, amin. Pis m(esi)ța mai, 20 dno, leat 7153 (1645). Pis Hristofin (?)”.

Monumentala cruce a fost ridicată, așadar, de Socol Cornățeanu, mare sfetnic al voievodului Matei Basarab, căsătorit cu Marula, fiica lui Mihai Viteazul și a Tudorei din Târgșor. Tot aici sunt pomeniți înaintașii lui Socol, vornicul Vintilă și jupânița Voica, ctitorii bisericii în apropierea căreia a fost ridicată această cruce, în anul 1645.

O altă cruce asemenea a fost ridicată de Socol Cornățeanu în comuna Răzvad, pe locul unde s-a aflat altarul unei biserici din lemn, dar unde își avea boierul Socol și casele. Vizavi, s-a clădit pe cheltuiala celor doi soți o altă biserică, refăcută în veacul al XIX-lea. Nu s-au mai păstrat din vechiul lăcaș decât fragmente de piatră risipite pe la diferite biserici din județ și o piatră de mormânt aflată și astăzi în pronaosul bisericii. A dăinuit, în amintirea boierului denumirea locului, Valea lui Socol, cum îi spun localnicii și astăzi.

În urmă cu un veac și mai bine, pe când străbătea județul în căutarea mărturiilor istorice care meritau să stea la loc de cinste în primul muzeu al orașului Târgoviște, istoricul Virgil Drăghiceanu consemna în raportul său transmis către prefectul Constantin Dimitriu, publicat sub denumirea de Călăuza Monumentelor Istorice, următoarele date referitoare la vestigiile ce observase și el la Răzvad și Cornățelu.

Biserica din Răzvad este ridicată de vestitul boier al lui Matei Basarab, fostul ispravnic al Mănăstirii din Câmpulung și sfetnicul de încredere al acestuia: Socol din Cornățeni, Marele Clucer, împreună cu soția sa Marula, fata lui Mihai Viteazul. (…) Astăzi mormântul ei, spart în două, este întrebuințat ca material de construcție, sub scara ce duce la clopotniță! Tot aici, un frumos mormânt al unei Elena Clucereasa, servește de treaptă de scară! Pentru muzeu: cele două pietre și o superbă cruce ridicată, tot de Socol, pe prestolul fostei biserici de lemn, în locul căreia el zidise biserica sa.”

Despre CRUCEA din curtea bisericii din Cornățelu dă aceleași indicații:

Pentru muzeu: crucea ridicată de Socol cu soția Marula “fata lui Mihai-Vodă” în anul 1645.

Biserica cu hramul “SF. NICOLAE” din Cornățelu, monument istoric din veacul al XVI-lea.

Cercetările lui Drăghiceanu, la care facem referire mai sus, s-au desfășurat înainte de Primul Război Mondial. Multe din vestigiile strânse atunci pentru înființarea mult doritului muzeu s-au risipit în anii grei ai Marelui Răzbel. Nu și Crucile de piatră ale lui Socol care au rămas tot acolo, înfruntând de atunci încă un veac și mai bine. Astăzi, Crucea lui Socol din Răzvad se află în curtea unui localnic. Se poate zări de peste gardul de la drum, înfruntând vremurile ca acum un secol când a cercetat-o Drăghiceanu. Crucea de la Cornățelu, din curtea bisericii, stă înclinată și pare că în orice moment se va prăbuși, iar piatra în care s-au sculptat cuvintele lui Socol Cornățeanu se va sfărâma. De ani de zile crucea stă aplecată și nimeni nu s-a învrednicit să-i scurteze agonia.

Marele sfetnic al lui Matei Basarab, Socol Cornățeanu este cel care a fost însărcinat cu lucrările de refacere care au avut loc la Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung. Om de încredere al lui Matei Basarab, a avut un sfârșit crunt, ucis în chip sălbatic de seimeni în timpul celei mai mari răscoale a lor. De pe urma bravului bărbat nu a rămas niciun mormânt. Singure, aceste două cruci poartă înscrise numele lui Socol Cornățeanu. Poate va veni o zi când cele două monumente vor fi adăpostite într-un muzeu, așa cum a dat dispoziții Virgil Drăghiceanu, istoric, arheolog, membru corespondent al Academiei Române, o personalitate de marcă a județului nostru.

Pe Lista Monumentelor Istorice sunt trecute peste cincizeci de cruci din piatră împânzite pe tot cuprinsul județului Dâmbovița. Unele se află pe marginea drumului, altele în păduri sau pe-un vârf de deal, puține se mai păstrează în jurul unor biserici. Sunt cruci care poartă înscrisul unui privilegiu domnesc sau numele unor mari boieri, stăpâni odinioară pe acele meleaguri. Astăzi nimeni nu le mai poartă grija – nici crucilor, nici bisericilor vechi, nici boierilor care construiau biserici.

1.Crucea de Piatră de la Biserica Albă din Târgoviște, datată 1655;

2. O altă cruce de piatră datată 1675 a fost strămutată din satul Valea Mare la Curtea Domnească;

3. Cruce aflată în incinta Curții Domnești, adusă de la Valea Voievozilor, com. Răzvad, datată 1593-1601;

4.Cruce de Piatră (crucea de drum) de la Doicești, sec al XVIII-lea, strămutată din fața termocentralei Doicești la Curtea Domnească;

5.Cruce de Piatră în Târgoviște, str. Filipescu Nicolae 105, datată 1730-1764;

6.Crucea ridicată în memoria lui Tudor Vladimirescu, 1911, str. Libertății;

7.Crucea de piatră de la fântână, sat Adânca, comuna Gura Ocniței, 1650;

8. Cruce de piatră din satul Bădulești, comuna Crângureile, 1771-1772;

9. Cruce de piatră sat Bălteni, lângă biserică, sec. XVII;

10. Cruce de piatră, sat Bărbulețu, la intrarea în sat, 1669;

11.Cruce sat Bezdead, comuna Bezdead, în curtea familiei Mihail Davidoiu, 1868;

12.Cruce de piatră, sat Bucșani, în cimitir, sec. XVIII;

13. Cruce, sat Cândești Deal, 1709;

14. Crucea din Dealul Luncii, sat Cândești Deal, pe Dealul Luncii, 1763;

15.Cruce din piatră la Primăria Cândești, 1764;

16. Cruce de piatră, sat Cornățelu, str. Domnița Marula 51, în curtea bisericii SF. Nicolae, 1645;

17.Cruce de piatră, sat Crețulești, comuna Mătăsaru, anul 1729 în curtea gospodăriei Ștefan Popescu;

18. Cruce de piatră în sat Dâmbovicioara, comuna Braniștea, în curtea bisericii, sec. al XIX-lea;

19. Cruce de piatră, sat Dârza, comuna Crevedia, în fața școlii, 1814-1818;

20. Cruce de piatră la stâlpi, sat Dragomirești, La Stâlpi, în pădurea Floreasca, 1593-1601;

21.Crucea de piatră a lui Radu Cornescu, sat Drgomirești, sec. al XVIII-lea;

22.Cruce de piatră – sat Drăgăești, Ungureni, comuna Mănești, 1722;

23. Cruce de piatră oraș Fieni, în curtea bisericii SF. Nicolae, 1660;

24. Cruce de piatră sat Gemenea, lângă Monumentul Eroilor, Brătulești, Voinești, 1712;

25. Cruce de piatră – sat Gheboieni, în dreptul Casei lui Gheorghe Săvulescu, sec. al XVIII-lea;

26. Crucea de piatră de la Bolbocea, sat Gheboieni, comuna Tătărani, pe marginea șoselei, în dreptul casei nr. 98, 1641;

27. Cruce de piatră sat Izvoarele, comuna Voinești, 1742;

28.Cruce de piatră, sat Lucieni, lângă biserică, 1650;

29. Crucea lui Constantin Brâncoveanu, sat Manga, lângă Monumentul Eroilor, 1695;

30. Cruce de Piatră, sat Mânjina, în fața curții lui Gheorghe Nițescu, 1742;

31. Crucea din cimitir, sat Mesteacăn, comuna Văleni Dâmbovița 1723;

32. Cruce din piatră sat Moțăieni, în curtea bisericii, strămutată din fața magazinului universal, 1874;

33.Cruce de piatră, sat Muscel, comuna Moroeni, sec XVII;

34.Cruce de piatră sat Oncești, comuna Voinești, 1718;

35. Cruce de piatră sat Oncești, lângă biserică 1719;

36. Cruce de piatră, sat Oncești, pe Valea lui Băr, 1718;

37.Cruce de piatră sat Pătroaia Vale, în fața fostului CAP, 1768;

38.Cruce de piatră Pătroaia Vale, comuna Crângurile, 1760;

39. Cruce de piatră sat Pietrari comuna Pietrari, la răspântia de lângă casa Vlad Gheorghe, sec. al XVIII-lea;

40.Cruce de piatră la monumentul Eroilor din Răzvadul de Jos, 1632-1654;

41.Crucea lui Socol Cornățeanu, sat Răzvad, comuna Răzvad, în curtea lui Ion Mihălăchioiu, 1646;

42. Cruce de piatră, sat Siliștea, comuna Lucieni, în Valea Băleanului, sec. al XVII-lea;

43.Cruce de piatră din fața școlii generale din Tătărani, 1739;

44. Crucea vistiernicului Stroe Leurdeanul, sat Valea Caselor, comuna Valea Mare, str. Principală, 1647;

45. Cruce de piatră, sat Valea Mare, grădina lui Ilie Cristea, anul 1727;

46.Cruce de Piatră în Valea Voievozilor, în curtea bisericii Adormirea Maicii Domnului, 1632-1654, comuna Răzvad;

47. Cruce de piatră sat Valea Voievozilor, str. Aurel Baranga 23, lângă casa Niculina Stanciu, 1632-1654;

48. Cruce de piatră Valea Voievozilor, str. Gura Văii, în fața casei Toboșaru, 1632-1654;

49. Cruce de piatră din Văleni Dâmbovița, pe șosea, la 1,5 km de Lăicăi, lângă gospodăria Fulga Lucian, nr.108, 1644;

50. Cruce de piatră în incinta mănăstirii Viforâta, 1717;

51.Viforâta, lângă gopsodăria lui N. Leahu, str. Mihai Viteazul nr. 112, sec. XVII;

52. Cruce de piatră, sat Vulcana Pandele, 1765, în curtea bisericii.

Referinte:

Dicționar istoric al județului Dâmbovița, coordonatori: Mihai Oproiu, Nicolae Stoicescu (Târgoviște,1983)

Seimenii în Țările Române, Claudiu Neagoe, Ars Docendi, 2017, Universitatea din București

Călăuza Monumentelor Istorice, Virgil Drăghiceanu, Târgoviște, anul 1907, Tipografia și legătoria de cărți “Viitorul”

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn