CATRINEL LĂZĂRESCU TĂNASE – NESTEMATE STRĂMOȘEȘTI, PORTUL POPULAR

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Străbunica mea, Maria Zărnescu și fiica ei, bunica mea paternă, Zinca (Zoia) Zărnescu – Lăzărescu

Marele Luciana Blaga, afirma cândva “eternitatea s-a născut la sat”. Acolo s-a plămădit, a înflorit și s-a perpetuat, înfruntând timpul, una dintre cele mai vechi și bogate culturi din Europa, cultura noastră populară, țărănească.

Este o dovadă incontestabilă a gustului rafinat pentru frumos al țăranului român, o expresie a dorurilor, a aspirațiilor, necazurilor atunci când îi plecau feciorii la cătănie, sau pierdeau pe cineva drag, dar și bucuria de a trăi, jucând cu foc.

 

De fapt, este un întreg univers al satului românesc, un creuzet în care s-a plămădit și conservat întreaga spiritualitate a acestui neam, patronată de valori creștine.

Preocuparea permanentă a țăranului român era aceea de a trăi frumos. Fiecare obiect uzual, cât ar fi fost de neînsemnat, nu rămânea neornamentat.

Mândria țăranului român era însă portul popular strămoșesc.

De el nu se despărțea niciodată, fie că era pe câmp, în bătătură la treburile casnice, sau când pleca înveșmântat către lumea fără dor, dar mai ales cu prilejul celor mai importante momente din viața sa, nunta, botezul.

Era cusut cu mare drag și migală, în taină, de către țărănci, mai ales în nopțile lungi de iarnă, atunci când munca la câmp înceta.

Straiele populare erau păstrate cu sfințenie în lada de zestre, iar unele erau transmise din generație în generație.

În perioada interbelică, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a căpătat denumirea de „costum național”, devenind o emblemă reprezentativă a nației noastre, purtat cu mândrie chiar de doamnele din înalta societate, în frunte cu reginele României, Elisabeta și Maria.

Majestatea sa, regele Mihai I îl numea „costum regal”, în sensul că persoana care-l îmbrăca se înnobila prin purtarea acestuia.

Declararea „Zilei internaționale a Iei” și a „Zilei internaționale a femeii din mediul rural” este o recunoaștere incontestabilă a valorii și semnificației portului național românesc.

Să ne mândrim cu el și să-l abordăm măcar odată pe an, căci ne înnobilează și constituie un gest de adâncă prețuire a înaintașilor noștri.

Prof. Catrinel Lăzărescu – Tănase

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn