CASTELUL HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN, LEAGĂNUL DINASTIEI DE REGI AI ROMÂNIEI

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn

Valea Dunării, în spațiul german este fascinantă cu castelele ei, adevărate bijuterii arhitecturale care străjuiesc de secole pe stâncile prin care fluviul imperiilor, Donau și-a croit cursul. La mică distanță de Donaueschingen, unde sunt izvoarele Dunării, în regiunea Baden-Wurttemberg se află orașul Sigmaringen în care s-au născut cei doi mari regi ai României, Carol I (n.1839 – d.1914) și Ferdinand I (n.1865 – d. 1927). Reședința familiei, locul copilăriei celor doi viitori regi este Castelul Hohenzollern, edificiul care domină întreaga regiune, considerat unul dintre cele mai frumoase castele ale Germaniei.

În cartea sa despre Donau – “Dunărea, fluviul imperiilor”, Andrei Șarîi ne descrie Sigmaringen ca un orășel adormit: “Acesta este fosta capitală a micului principat Wurttemberg, care era condus de secole de reprezentanții unei ramuri mai tinere a familiei de Hohenzollern, patronați de martirul ordinului monahal al capucinilor, sfântul Fidel de Sigmaringen, până când Prusia și-a anexat aceste teritorii, la mijlocul secolului al XIX-lea. În fermecătorul orășel Sigmaringen plasează Jules Verne începutul acțiunii romanului său despre pilotul de pe Dunăre. În acea perioadă, orășelul plonjase deja într-o somnolență provincială, din care mă tem că nu s-a mai trezit niciodată.”

Sigmaringen este strâns legat de castelul și de istoria familiei Hohenzollern. După secole în care a fost principalul centru de comandă al regiunii, orășelul nu mai este condus astăzi de principii Hohenzollern, însă este frecventat de numeroși turiști care vin să vadă castelul.

Orașul ni se înfățișează destul de cochet datorită clădirilor istorice pe care le păstrează. La fel ca odinioară, își măsoară trecerea timpului în sunetele înălțătoare ale clopotelor bisericilor catolice, iar piața volantă își are locul său, în piața din fața castelului, ca în Evul mediu.

Un popas deosebit de interesant este biserica catolică Sfântul Ioan, edificată în stil baroc, în care au fost botezați Carol, numele său complet fiind Karl Eitel Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen și Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen. Tot aici s-a oficiat, în anul 1892, căsătoria dintre Ferdinand și Maria.

Castelul, aflat în imediata vecinătate a bisericii este poziționat pe o stâncă masivă, la o înălțime de 35 de metri deasupra Dunării, poziție care-i conferă o vizibilitate excelentă. Toate drumurile din zonă conduc către frumosul castel cocoțat pe stâncă.

Prima mențiune documentară a familiei Hohenzollern datează din anul 1061, în vreme ce castelul Sigmaringen apare în documente începând cu anul 1077, în cronica Mănăstirii Peterhausen.

Castelul păstrează până astăzi ziduri din perioada sa de început, chiar dacă, de-a lungul veacurilor a trecut prin ample prefaceri. Din vechea construcție medievală se disting cele două turnuri care străjuiesc intrarea principală în castel.

În secolul al XV-lea palatul a fost refăcut sub administrarea conților de Werdenberg care au inițiat mari lucrări de extindere. O altă perioadă importantă în istoria edificiului a fost cea de la finele secolului al XVI-lea, în vremea contelui Karl II von Hohenzollern-Sigmaringen (1576-1606).

Între anii 1627-1630 au avut loc alte lucrări coordonate de constructorul Hans Alberthall din Dillingen. În etapa aceasta castelul adoptă alura renascentistă vizibilă până astăzi.

Spre finele secolului al XVII-lea, un alt maestru constructor, Michael Beer a fost solicitat să unească cele două corpuri construite în etapele precedente într-o singură clădire.

În secolul al XVIII-lea a fost amenajată, în stil baroc, Sala Strămoșilor, restaurată în anul 1878.

Între 1860-1890 au avut loc alte lucrări sub conducerea meșterului constructor Josef Laur, în urma cărora castelul a căpătat înfățișarea neogotică.

În 1893, un incediu a produs pagube serioase la castel, astfel că a fost nevoie de noi lucrări de refacere coordonate de Hofbaurat Johannes de Pay și de arhitectul Emanuel von Seidl din Munchen, aceștia adoptând stilul istorist și eclectic.

 

Începând din anul 1871 castelul a fost deschis pentru publicul vizitator.

În 1893, un incediu a produs pagube serioase la castel, astfel că a fost nevoie de noi lucrări de refacere corodonate de Hofbaurat Johannes de Pay și de arhitectul Emanuel von Seidl din Munchen, aceștia adoptând stilul istoricismului și eclectismului.

Castelul se află în stăpânirea familiei Hohenzollern încă din veacul al XVI-lea. Vizitatorii care-i pășesc pragul ar putea avea surpriza să-i întâlnească pe stăpânii castelului, alteța sa Karl Friedrich Prinț de Hohenzoller, respectiv alteța sa Katharina Prințesă de Hohenzollern.

În fața publicului vizitator se derulează, în imagini, istoria acestei familii, prin tablourile care ni-i înfățișează pe principii și principesele de odinioară, prin artefactele extrem de valoroase păstrate din diferite perioade istorice, mobilierul, sălile cu tematică și întregul circuit gândit încă din veacul al XIX-lea pentru a atrage admirația nobilimii europene.

Personajele principale în jurul cărora se țese astăzi povestea castelului sunt Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen (1811-1885) și prințesa Josephine Friedrike Luise de Baden (1813-1900), nimeni alții decât părinții regelui Carol I al României.

Carol (1839-1914) era cel de-al doilea fiu și al treilea din cei șase copii ai familiei.

Apare redat încă de la intrarea în castel , unde este afișat un medalion cu chipul său, dar și în sculpturi și tablouri expuse în galeriile muzeului.

Din informațiile transmise de ghid, turiștii din toată lumea află aici, la Sigmaringen despre regii României și despre Carol I drept întemeietor al dinastiei.

Printre sălile care pot fi admirate de turiști se numără Sala Franceză, amenajată în secolul al XIX-lea.

Sala de arme expune una dintre cele mai impresionante colecții de arme din Europa, cu peste 3000 de artefacte.

Adevărate comori ale istoriei germane și europene așteaptă să fie descoperite la Castelul Hohenzollern-Sigmaringen, vizitat anual de milioane de turiști din întreaga lume.

Pentru românii care ajung aici este un sentiment frumos acela că în acest mirific colț de Europă, printre atâtea castele fabuloase și istorii impresionante apare menționat micul regat pentru care Carol I a lăsat în urmă toate aceste minuni, cu gândul de a întemeia, în estul Europei, o țară și o dinastie. Ne-a lăsat toate acestea, împreună cu dictonul pe care-l vedem pretutindeni la Sigmaringen: Nihil Sine Deo.

 

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn