Ascunsă de ochii privitorilor, adevărata casă Gardon își așteaptă de douăzeci de ani intrarea în drepturile sale de monument istoric. Este una dintre casele reprezentative pentru arhitectura tradițională dâmbovițeană, iar vechimea ei coboară până în veacul al XVIII-lea. Este prevăzută cu prispă și cerdac, iar pe sub cerdac se intră în pivniță, printr-un gârlici.
“Planul clădirii este tipic pentru locuințele dezvoltate din secolul al XVIII-lea și se compune din sală mediană și patru camere dispuse simetric. Intrarea în beci se făcea printr-un gârlici în trepte, boltit, orientat spre sud și se întinde pe toată suprafața. Proporțiile armonioase ale casei, contrastul între soliditatea, masivitatea construcției și suprafața aerată a foișorului conferă aspect specific și distincție.” – explica arhitectul Cristian Moisescu în volumul “Târgoviște, monumente istorice și de artă”, unde o identifica drept Casa Ciuflea (Gardon).
Ceea ce înseamnă că aceasta este casa unde a trăit Ioan Ciuflea, fost prefect, deputat și secretar general al ministerului de interne, unul dintre oamenii politici destoinici ai Târgoviștei din secolul al XIX-lea. Ioan Ciuflea a murit în anul 1897, iar membrii Partidului Conservator din județul Dâmbovița i-au dedicat un bust care s-ar afla în colecțiile Muzeului Județean (neidentificat). Presa vremii scria : “Ioan Ciuflea care a murit de curând, a fost membru important al Partidului Conservator și unul dintre cei mai devotați domnului L. Catargiu. (…) Blând, bun, milos, Ioan Ciuflea era gata să dea fiecăruia consilii prietenești și să-i întindă o mână de ajutor la nevoie. În Târgoviște avea mare trecere și grație lui, Partidul Conservator a câștigat multe lupte electorale. Ioan Ciuflea a fost procuror general, prefect, secretar general al ministerului de interne, deputat și senator în mai multe rânduri.” – scria ziarul “Universul”.
Revenind la casa Ciuflea Gardon, concluzia este că aici trebuie să fi locuit Ioan Ciuflea, și nu în casa albă de vizavi, așa cum a apărut publicat în mai multe articole și lucrări de specialitate.
Confuzia dintre cele două case a venit din Lista Monumentelor Istorice, unde ambele au fost “comasate” la o singură adresă. Practic, datele casei Gardon au fost trecute pe Listă în dreptul casei cu numele “Iordan”, pe strada Mihai Bravu, la numărul 5, datată în veacul al XVIII-lea. Ori, casa de la numărul 5, are inclusiv pivnița construită cel mai devreme la finele secolului al XIX-lea, începutul secolului următor. Mai mult, planurile acestei case indică foarte clar numele celui dintâi proprietar, respectiv Elisa Carabelea, informație care se confirmă odată în plus prin monograma de pe frontispiciu care conține inițialele EC.
Casa Gardon Ciuflea nu figurează în niciuna dintre Listele Monumentelor Istorice publicate în 2005, 2010, 2015, în schimb, o găsim cu numele Casa Gardon pe Lista Monumentelor Istorice din ’91-’92, la adresa corectă, pe strada Mihai Bravu, numărul 9, datată în secolul al XVIII-lea.
Practic, monumentul a fost încadrat cu nume și adresă greșite în toate listele întocmite ulterior. Situația nu este clară nici pentru casa denumită Iordan, încadrată pe listă cu date complet eronate și cu numele unei case demolată în anii ’90.
Deși a fost lăsată fără statutul de monument istoric, din fericire Casa Gardon Ciuflea este bine conservată, atât cât putem vedea de la distanță, peste gard, în absența vegetației care o acoperă de primăvara și până toamna. Eroarea din Lista Monumentelor Istorice referitoare la cele două case, a fost semnalată către conducerea DJC Dâmbovița. Lista Monumentelor Istorice, care trebuie actualizată odată la 5 ani, are aproape 10 ani de la ultimele modificări, și acelea făcute cu copy paste.