Cea mai cunoscută biserică a Budapestei, o catedrală care captează atenția privitorului prin statura impozantă, turnul înalt, eleganța formelor și dantelăriile gotice care o împodobesc, culminând cu acoperișul din țiglă smălțuită colorată, Biserica Matyas, ale cărei începuturi se confundă cu începuturile orașului Buda, este vizitată de peste un milion de turiști în fiecare an.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Budapesta ar fi fost construită imediat după fondarea orașului Buda/ Budavar de către regele Bela al IV-lea al Ungariei.  Distrus în timpul invaziei mongole din 1241, edificiul a fost reclădit între anii 1250 și 1270.

Una dintre diplomele capitolului Veszprém menționează biserica în construcție în anul 1247. Prin urmare, cercetătorii concluzionează că fundația bisericii și începutul construcției ei pot fi datate în 1246 sau 1247. Cert este că în anul 1279 biserica a fost aleasă ca loc de desfășurare al consiliului național. Aici a fost încoronat în anul 1309, Carol Robert de Anjou.

Cea mai glorioasă perioadă a așezământului, ca dealtfel, a întregului regat, este legată de regele Matyas Hunyadi (1458-1490), fiul lui Ioan Hunyadi – personalități așezate pe cel mai înalt piedestal în panteonul figurilor istorice din Ungaria, figuri reprezentative totodată la nivel european, și nu în ultimul rând personaje legate, din punct de vedere etnic, și de românii sau vlahii trăitori în acele timpuri.

Venerația ungurilor față de Matyas Rex a făcut ca începând din secolul al XV-lea, biserica să fie numită Matyas-templom, denumire păstrată până astăzi. Însuși regele Matya a dat grandoare monumentului prin lucrările de construcție inițiate în vremea sa. În anul 1458, în ziua de 14 februarie, regele Matyas a venit la Buda, organizând un ceremonial pentru începerea domniei în Biserica Maicii Domnului. Din vremea sa a fost construit oratoriul regal lângă cor, iar între 1461 și 1470 a fost edificat turnul de sud al clopotniței, pe care a fost așezată stema familiei Hunyadi.

 

În această biserică au fost oficiate cele două căsătorii ale regelui Matyas, prima dintre ele fiind cu prințesa Cătălina de Podebrand (fiica regelui ceh, Katalin Podjebrád), iar după moartea acesteia cu Beatrice de Napoli, fiica regelui Ferdinand de Napoli.

Aflându-se în plină epocă a Renașterii, Regele Matyas Hunyadi a colectat antichități de pe teritoriul întregului său regat, a fondat o universitate la Buda, a chemat de pretutindeni și mai ales din Italia, literați, erudiți, printre ei aflându-se istoricul Bonfiniu din Ascoli, literatul Florentin Naldi, pictorul Filippo Lippi și alții, a adunat medalii antice, pietre gravate și a fondat o bibliotecă cu mii de volume. Biblioteca, situată în apropierea bisericii, la Palatul regal, a fost decorată cu statuete aduse din Italia, multe dintre acestea fiind opere ale antichității. Pentru realizarea și înfrumusețarea acestui așezământ cheltuise treizeci și trei de mii de galbeni, totul pentru cultura intelectuală.

“Epoca de înflorire a umanismului ungar a coincis cu domnia lui Matia Corvinul. Foarte instruit, Matia a protejat literele și artele. În relații strânse cu umaniștii din Italia, mai ales după căsătoria sa cu Beatrice, fiica regelui Ferdinand al Neapolelui, el a atras la curtea sa de la Buda umaniști, poeți și artiști, printre care cel mai celebru a fost A. Bonfini, care a scris Istoria Ungariei (până în 1945). În celebra sa bibliotecă numită Corvina, Matia a strâns mai multe mii de manuscrise, împodobite cu miniaturi ale celor mai vestiți copiști italieni. Cancelarul său, arhiepiscopul de Pecs, Ioan Vitez, om de stat și umanist de seamă, a recrutat în Germania profesori eminenți pentru universitatea maghiară, printre care celebrul Regiomontanus. Reacțiunea nobiliară care a urmat după moartea lui Matia a pus capăt și operei de centralizare și culturii umaniste din Ungaria”. (1)

La doar cincizeci de ani după moartea regelui Matyas, turcii au ocupat Buda și au transformat biserica în moschee, situație în care s-a aflat vreme de 145 de ani. Au fost distruse atunci picturile, decorațiile interioare și mobilierul.

La 2 septembrie 1686, castelul din Buda a fost recâștigat de Liga Sfântă a trupelor creștine aliate aflate sub conducerea lui Carol de Lorena și a prințului Miksa de Bavaria. Biserica a fost dată spre administrare iezuiților care au refăcut turnul în stil baroc. În anul 1723 a avut loc un mare incendiu care a distrus fațada bisericii, orga și clopotele.

Tot aici a fost adusă în 1771 și relicva conținând mâna dreaptă a Sfântului Ștefan al Ungariei, cea care actualmente se păstrează în Bazilica Sfântul Ștefan edificată în secolul al XIX-lea pe celălalt mal al Dunării, în Pesta.

Fiind deja consacrată ca o catedrală a încoronării regilor Ungariei, aici a avut loc ceremonia de încoronare a împăratului Franz Iosef și a împărătesei Elisabeth (Sisi) ca monarhi ai Regatului Ungariei, în ziua de 8 iunie 1867.

Mare parte din ceea ce vedem astăzi la Biserica Matya se datorează restaurării din secolul al XIX-lea, coordonată de arhitectul Frigyes Schulek, în perioada 1873-1896.

 Biserica și-a recăpătat aspectul gotic „îmbunătățit” pe locuri cu accente neogotice, cum este turnul supraînălțat care ajunge acum la o înălțime de 74 de metri.

Acoperișul bisericii a fost realizat din țiglă smălțuită. Ferestrele gotice sunt vitrate sau realizate după tehnica „bășică de pește”.

Interiorul este spectaculos prin bogăția cromatică, tavanele boltite cu nervuri, coloanele cu capiteluri decorate cu motive vegetale. Pictura, vitraliile și sculpturile poartă semnăturile a trei mari artiști maghiari: Karoly Lotz, Mihaly Zichy și Bertalan Szekely.

În anul 1898 rămășițele pământești ale regelui Bela și ale soției sale, Anne de Châtillon, au fost înmormântate solemn în capela Sfintei Treimi a bisericii. Ultima încoronare în biserică a avut loc în anul 1916 când ultimul rege maghiar, Carol al IV-lea și soția sa, regina Zita au fost încoronați aici.

 

Biserica are și un Muzeu de Artă Bisericească unde pot fi admirate o serie de sculpturi și relicve sacre, obiecte liturgice, piese de îmbrăcăminte bisericească cu valoare de tezaur, dar și o copie a Sfintei Coroane a Ungariei și a bijuteriilor regale.

 

 

Pe lângă biserică, poate fi vizitat și turnul care adăpostește o expoziție referitoare la istoricul catedralei, dar și un număr de patru clopote, unele dintre cele mai mari din Budapesta. De la înălțimea celor 74 de metri poate fi admirată panorama orașului.

 

 

Surse: Andrei Oțetea, “Renașterea”, editura Științifică, București, 1964

https://matyas-templom.hu/

https://www.budapestinfo.hu/buda-castle-and-the-matthias-church

https://visithungary.com/ro/articole/biserica-matyas-